Opt responsabili europeni printre care se află miniştrii Muncii din Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Austria şi Suedia cer o reformă a legislaţiei actuale care reglementează munca salariaţilor detaşati într-un stat european. Acestia spun că vor să lupte împotriva societăţilor care sunt create cu singurul scop de a profita de diferenţele salariale care există între diversele ţări europene şi atenţionează că un tratament demn şi echitabil al muncitorilor şi libertatea de circulaţie nu ar trebui să intre în contradicţie.
In Franţa, directiva prin care o societate europeană poate trimite temporar, salariaţi într-un alt stat comunitar, este criticată de toate părţile. Există un consens politic că textul promulgat în 1996 nu mai poată să rămână în forma actuală.
In martie acest an, Marianne Thyssen, comisarul european al muncii şi afacerilor sociale anunţa că vrea să corecteze textul şi implicit sistemul prin care europenii pot lucra într-o altă ţară comunitară. Iniţiativa a provocat îngrijorarea unei părţi a Europei – Polonia, România şi statele baltice.
Politicienii francezi susţin că în actuala formă, textul încurajează ‘dumpingul social’ şi concurenţa neloială între societăţile care angajează un localnic şi cele care recurg la muncitori detaşaţi.
Chiar şi dacă beneficiază de drepturi fundamentale de bază, existente în ţara gazdă – salariu minim pe economie, o legislaţie care reglementează timpul de muncă ori pe cea a zilelor libere şi a concediilor, salariaţii detaşaţi continuă să depindă de compania ‘expeditoare’, în baza contractului de muncă semnat. Cotizaţiile sociale sunt achitate în ţara de origine , în virtutea unor reguli fixate de acest stat şi nu de ţara care îl primeşte pe salariat. In fapt, mulţi muncitori detaşaţi au salarii mai mici decat localnicii angajaţi pe termen lung.
Impotriva acestor practici vrea ministrul muncii din Franţa, Myriam El Khomri să lupte. Doamna ministru doreşte interzicerea ‘detaşării în cascadă’ – trimiterea muncitorului direct dintr-o ţară în alta fără a reveni în prealabil în ţara de origine. Procedeul, fraudulos, permite minimalizarea responsabilităţilor sociale. Chiar fostul premier Manuel Valls ameninţa că în cazul în care Comisia Europeana nu va lua măsuri, Franţa nu va mai pune în aplicare directiva.
Fenomenul muncitorilor detaşati, în special în construcţii şi lucrări publice, a explodat : In 20 de ani, numărul acestora a ajuns la 2 milioane. De exemplu, anul trecut lucrau in Franţa 285.000 de muncitori detaşaţi. Pentru comparatie, in anul 2000 nu erau decât 7.500.
